Blog de zmeu
despre nebunie si visari…
-
Jun17Nici un comentariu
Romania noastra…
Postat la: Personale; -
Jun17Nici un comentariuPostat la: fotografie;
-
Jun17Nici un comentariuPostat la: fotografie;
-
Jun16Nici un comentariu
Romania noastra…
Postat la: fotografie; -
Jun16Nici un comentariu
Cersetorul – II
Postat la: fotografie; -
Jun2 Comentarii16
-
Apr103 Comentarii
E clar ca am avut o saptamana plina. Intre pedalat 30 de km pana la munca si mici pauze de adapare a singurului cal putere s-a intors si wife acasa. Un festin interior cum nu s-a mai vazut de mult.
Seara petrecuta sub acordurile aceluiasi Margineanu. Melodia deja devine obsedanta in mintea mea. Semn ca inca nu mi-am pierdut nebunia. Un nebun nu se defineste printr-un lucru anume. El redefineste nebunia. Cand vorbesti cu sotia despre “Mein Kampf”, despre ideologii utopice, mai mult sau mai putin comuniste, e semn bun. Am incercat sa reimpartim realitatea in doua. Cea de zi cu zi, cu rate, datorii, probleme, si realitatea noastra. Realitatea din care facem parte doar noi doi. O realitate in care ma trezesc dimineata la 6 si nu plec la munca pana nu imi sarut sotia. O realitate in care faci dragoste cu sotia pana la epuizare si dupa aceea te pui sa discuti despre tipare comportamentale. O realitate in care si el si ea l-au citit pe Sven Hassel. O realitate atat de plina de iubire incat uneori ti-e teama ca se va revarsa. Wife s-a intors din Italia putin schimbata. In bine. Se pare ca perioada petrecuta departe unul de celalalt ne-a facut sa ne redescoperim motivele pentru care ne-am indragostit. Si inca mai sunt fascinat de ea…
-
Mar285 Comentarii
… e ca ne petrecem mare parte din viata pierzandu-ne in detalii. Ne irosim visele zacand in grijile de zi cu zi. E greu. Aproape imposibil. Dar se poate. Se poate sa gasesti acel echilibru prin care sa impaci realitatea cu realitatea ta. Se poate sa iti indeplinesti si visele in timp ce le indeplinesti si pe ale altora. Eu sunt un exemplu viu. In clasa a II a ii spuneam unui coleg ca voi termina o facultate. Si am terminat-o. Acum aproape doi ani ii spuneam la wife ca o sa ne luam casa. Si ne-am luat. Pana acum tot ce mi-am propus am indeplinit. Si am doar 25 de ani. Si multe vise de indeplinit. Intr-o perioada in care toata lumea trece printr-o criza mai mult psihologica decat financiara am decis sa pun pe picioare o afacere. Si am sa o pun. Wife a inteles ca e visul meu si-si pune tot sufletul in a ma sprijini. Sunt momente grele. E departe de mine. Dar viitorul suna promitator. Pentru ca il vom face sa fie asa.








